Miniștrii europeni ai Finanțelor încearcă să găsească o modalitate prin care să majoreze cheltuielile cu apărarea, într-un moment în care războiul din Ucraina intră în cel de-al treilea an, transmite Bloomberg.
Statele membre ale Uniunii Europene și europarlamentarii au realizat sâmbătă un acord preliminar pentru a relaxa regulile fiscale stricte ale blocului, oferind guvernelor mai mult timp pentru a reduce datoriile, precum și stimulente pentru a stimula investițiile publice în protejarea climei, politică industrială și securitate, transmite Reuters.
Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, nu consideră că Rusia ar fi fost grav slăbită în cele nouă luni de război în Ucraina, relatează duminică DPA, preluată de Agerpres.
România, Grecia, Polonia și Lituania solicită Comisiei Europene să acorde un tratament special pentru cheltuielile de apărare în cadrul normelor UE privind datoriile guvernamentale, cu scopul de a acomoda investițiile militare necesare după invazia rusă în Ucraina.
Compania Națională Romtehnica, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naționale (MapN) și care acționează ca interfață între industria românească de apărare și partenerii externi ai acesteia, vrea să cumpere sisteme de război electronic în comunicații în valoare totală estimată de aproape 1 miliard de lei.
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne au returnat neavizat Ministerului Muncii un memorandum de colaborare inter-instituțională în vederea ”reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale”, obiectiv prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Departamentul pentru Apărare de la Washington a selectat un număr de 9 companii (3 americane, 2 spaniole, 2 turcești și câte una din Germania și Grecia) care vor concura pentru adjudecarea fiecăreia dintre comenzile de lucrări aferente unui contract cu preț ferm fix în valoare totală de 250 de miliarde de dolari de construire de noi facilități militare în România și de reparații și mentenanță la unele dintre cele existente.
Statul român pregătește noi achiziții militare, în valoare de mai multe miliarde de euro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) obținând deja aprobarea Comisiilor de Apărare ale celor două camere ale Parlamentului pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente unui număr de cinci programe de înzestrare a Armatei.
La summit-ul NATO de la Bruxelles din urmă cu 2 ani, statele membre ale Alianței au luat act de oferta României privind găzduirea unui comandament terestru NATO la nivel de corp de armată, iar în decembrie 2018, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est al Alianței Nord-Atlantice.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție care ar urma să fie eșalonată pe nu mai puțin de 20 de ani, este estimată la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei. Proiectul presupune edificarea de construcții cu o suprafață desfășurată de aproape 30 de hectare, drumuri, parcări și platforme în suprafață desfășurată de aproape 300 de hectare, precum și împrejmuiri în lungime de 7,5 hectare.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție care ar urma să fie eșalonată pe nu mai puțin de 20 de ani, este estimată la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei, prevede un document aprobat astăzi în Guvern.
În pragul debutului vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite și la scurt timp după ce Pentagonul a amânat un proiect de investiții de 22 milioane dolari la baza militară aeriană Kogălniceanu pentru a redirecționa banii către construirea zidului de la granița SUA-Mexic, Guvernul de la București a elaborat un plan masiv de extindere, upgradare și modernizare a facilității pe bani românești, cu costuri totale estimate la echivalentul a peste 1% din PIB-ul României.
Pentagonul i-a atribuit gigantului american al industriei de apărare Lockheed Martin un contract de producție și furnizare de sisteme lansatoare multiple de rachete (Guided Multiple Launch Rocket Systems – Guided MLRS), capabilitățile fiind destinate înspre achiziție României, Poloniei și Bahrainului.
Decizia a fost luată prin consens de către statele membre ale alianței, în urma unui proces de selecție care a debutat în 2018 în cadrul organizației nord-atlantice și s-a finalizat luna trecută, au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Pe cele mai recente date ale Ministerului Apărării Naționale, la cheltuieli totale de 17,051 miliarde lei în 2018, ținta a fost ratată și în raport cu estimarea de PIB pe care a fost fundamentată prima variantă de buget de stat de anul trecut, de 907,9 miliarde lei, în condițiile căreia cheltuielile MApN ar reprezenta circa 1,89% din PIB. Numai că, ulterior, la rectificarea bugetară din noiembrie, PIB-ul pe 2018 a fost reestimat la 949,6 miliarde lei.
Sursele Bloomberg susțin că administrația de la Casa Albă are un plan prin care urmărește nu doar să obțină mai mulți bani de la aliați pentru acoperirea costurilor desfășurării în străinătate a militarilor americani, ci și să determine guvernele unora dintre statele cu trupe SUA pe teritoriu să acționeze în conformitate cu cerințele autorităților de la Washington pe plan politic.
Structura care gestionează contractele de offset pentru achizițiile externe de tehnică militară ale statului român ar putea trece din subordinea Ministerului Economiei sub coordonarea prim-ministrului, urmând să capete, în plus, statut de instituție publică cu personalitate juridică, calitatea de ordonator principal de credite, precum și autonomie decizională, organizatorică și funcțională.
Cheltuielile României cu apărarea au crescut ușor anul trecut, până la 2,65 miliarde dolari, de la 2,58 miliarde dolari în 2015, însă ponderea acestora în produsul intern brut a scăzut de la 1,45% la 1,41%, potrivit raportului anual al NATO. La nivelul Europei, membrii Alianței au alocat o porțiune mai mare din PIB pentru prima oară în ultimii șapte ani, dar sunt încă departe de pragul de 2% din PIB țintit de NATO și cerut insistent de noul președinte american, Donald Trump.
Pensia medie în sistemul public s-a situat anul trecut la 839 lei, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, care arată că 17% dintre vârstnici ar avea mai puțin de 400 lei, dacă nu ar primi indemnizație socială de completare, până la această sumă, din partea statului.
Cheltuielile ministerelor Apărării, Internelor și ale serviciilor au fost suplimentate, în bugetul pe 2016, pentru siguranța românilor, ținând cont de contextul extern, a declarat ministrul Finanțelor, Anca Dragu, într-un interviu pentru Profit.ro.